Compliance – Timpuri noi, poziții noi

În articolul anterior vă vorbeam despre memorandumul publicat de către Ministerul de Justiție al Spaniei în legătura cu programele de compliance ce trebuie adoptate de către societățile comerciale spaniole ce desfășoară activități economice în străinătate.

La scurt timp de la publicarea memorandumului mai sus menționat, Parchetul General Spaniol (Fiscalía General del Estado Español) a emis, în data de 22 ianuarie 2016, circulara ”CIRCULAR 1/2016, SOBRE LA RESPONSABILIDAD PENAL DE LAS PERSONAS JURÍDICAS CONFORME A LA REFORMA DEL CÓDIGO PENAL EFECTUADA POR LEY ORGÁNICA 1/2010” (“Circulara”).

Este de lăudat inițiativa Parchetul General Spaniol deoarece era necesar să se emită un astfel de document pentru a garanta siguranța juridică și pentru a furniza un răspuns întrebărilor ce existau atât în sectorul juridic cât și în cel al antreprenorilor.

În Circulara se analizează concepte precum:

  1. Elementul responsabilității persoanelor juridice. Se concluzionează că “Ambele titluri de urmărire penală cer […] înfăptuirea unui delict de către o persoană fizică în circumstanțele concret stabilite” dar ca reformă realizată prin intermediul LO 1/2015 “avansează în recunoașterea responsabilității autonome a persoanei juridice prin intermediul regulării programelor de organizare si gestiune, cărora se acordă valoare de scutire dacă se dau anumite condiții”. Adică, se subliniază valoarea de SCUTIRE de responsabilitate penală a sistemelor de compliance.
  2. De asemenea, se subliniază faptul că persoana juridică poate răspunde nu doar pentru faptele și acțiunile administratorilor săi ci și pentru faptele și acțiunile oricărei persoane cu “capacitate de a lua decizii, a directorilor intermediari, împuterniciți și a altor persoane cărora s-a delegat orice funcție, inclusiv cele de control a riscurilor, funcție desfășurată de ofițerul de compliance”. Acest lucru este de vitală importanță din două motive: (a) se specifica ca persoana juridica răspunde pentru faptele și acțiunile oricărui integrant ce reprezintă interesele sale si (b) de asemenea pentru acțiunile ofițerilor de compliance (“oficial de cumplimiento”). De aceea se subliniază, indirect, ca ofițerul de compliance face parte din întreprindere. Pe de alta parte, consider că ar însemna un risc înalt să numim în poziția de ofițer de compliance o persoana fără formare în acest câmp deoarece ar putea face, prin omitere, ca un sistem eficient să înceteze să fie eficient.
  3. Se specifică că beneficiul direct sau indirect a întreprinderii ca urmare a oricărei acțiuni delictuale poate fi “economie de cost și, în general, orice beneficii strategice, intangibile sau de reputație”.
  4. Se stabilește ca pentru a ne afla în fața unei răspunderi penale a persoanei juridice trebuie să ne aflăm în situația de încălcare a obligațiilor de “supervizare, vigilență și control cu caracter grav”. Adică, să nu se dispună de un program de compliance sau să se dispună de unul care sa nu fie eficient.
  5. ATENȚIE: “Chiar dacă încălcarea obligației de supervizare, vigilența și control nu s-a produs sau s-a produs sau nu a fost gravă sau persoana juridică nu a obținut beneficii, este posibil ca in câmpul penal să se declare responsabilitatea civilă subsidiară”. Adică, chiar dacă într-o formă ușoară se încalcă obligația de supervizare, vigilență si control si persoana juridică nu răspunde din punct de vedere penal, nu înseamnă ca nu va avea răspundere civilă.
  6. Elementele sistemelor de corporate compliance: Circulara stabilește ca Domnii Procurori vor analiza programele, pentru a stabili daca se îndeplinesc cerințele din Codul Penal si o vor face la lumina directivelor arătate in Circulara. Acest lucru creează siguranță juridică deoarece va fi mai obiectivă delimitarea conceptului de “program eficient”;
  7. În mod generic pentru a putea considera ca un program poate fi considerat eficient trebuie îndeplinite următoarele cerințe/indicații: (a) regimul de răspundere aplicabil persoanelor juridice nu trebuie să rămână fără conținut; (b) obiectivul sistemului de compliance nu trebuie să fie evitarea pedepsei ci inserarea valorilor etice în întreprindere; (c) certificatele emise de entități independente nu reprezintă „lumina verde” ca să asigure scutirea de răspundere, dar acestea vor fi luate în considerare; (d) pentru a avea un sistem eficient direcțiunea companiei trebuie să acorde sprijin sistemului și ofițerului de compliance; (e) gradul de exigență a responsabilității corporației este direct proporțional cu beneficiul obținut de către companie ca rezultat al acțiunii ilicite a integranților săi; (f) în cazul în care propria companie denunța delictul comis Procuraturii, Domnii Procurori vor solicita scutirea de responsabilitate penală deoarece o astfel de acțiune a companiei reprezintă un nivel ridicat de respectare a legii de către întreprindere; (g) dacă există măsuri eficiente de răspuns către acțiunile delictuale și/sau încălcarea codului de conduită.

Concluzia este, așa cum în ocazii anterioare am subliniat, pentru ca un program de compliance sa genereze scutire de responsabilitate penală trebuie sa fie un program EFICIENT. Nu trebuie să se adopte pentru a evita răspunderea penală ci pentru a insera o cultura corporativă responsabilă și care să respecte toate normele aplicabile.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s